Demența senilă: Simptome, tratament și recomandări de îngrijire

Declinul abilităților cognitive nu face parte din procesul natural de îmbătrânire, însă este un fenomen care din păcate poate apărea odată cu înaintea în vârstă. Demența senilă reprezintă un termen ce acoperă mai multe disfuncții ale sistemului nervos [1], iar în acest articol îți vom oferi mai multe detalii despre simptomele care apar, tratamentul ce poate fi recomandat și metodele de îngrijire recomandate. 

Ce este demența senilă?

În primul rând, trebuie avut în vedere că există două tipuri de demență. Primul tip este cel cauzat de boli precum Alzheimer, reprezentate printr-o atrofie generală. Al doilea tip este cauzat de problemele aparatului cardiovascular, cum ar fi suferirea unui AVC. Indiferent de cauze, rezultatul se manifestă printr-o deteriorare a celulelor creierului [2]. O persoană cu demență senilă în fază terminală poate experimenta o deteriorare lentă pe parcursul mai multor luni. În această perioadă, este obișnuit ca aceasta să [3]:

• devină mai fragilă;
• sufere căderi sau infecții mai frecvente;
• întâmpine dificultăți la mâncat, băut și înghițit;
• aibă nevoie mai des de îngrijiri medicale urgente;
• fie mai puțin mobilă;
• doarmă mai mult;
• vorbească mai rar [3].

Impactul vârstei asupra demenței senile: durata de viață

Durata de viață poate varia în funcție de vârsta la care debutează boala. Potrivit unui studiu despre demența senilă, durata de viață a persoanelor diagnosticate indică faptul că demența cu debut înainte de vârsta de 76 de ani este asociată cu o reducere semnificativă a speranței de viață, având un coeficient de longevitate (LQ) de 0,70 +/- 0,30 [4].

În contrast, pentru cei la care demența apare după vârsta de 75 de ani, speranța de viață nu este afectată în aceeași măsură, având un LQ de 0,91 +/- 0,58. De asemenea, durata simptomelor la momentul admiterii într-un azil de bătrâni nu pare să influențeze severitatea tulburărilor comportamentale și cognitive, conform evaluărilor realizate cu scale de comportament [4].

Aceste date subliniază importanța diagnosticării și intervenției timpurii în cazul demenței senile pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a gestiona mai eficient evoluția bolii.

Care sunt cauzele?

Factorii de risc pentru declanșarea demenței senile pot fi un stil de viață nesănătos, excesul de tutun și alcool sau o serie de alte afecțiuni precum: boala Parkinson, sindromul Down, boala Creutzfeldt-Jakob sau demența cu corpi Lewy. De asemenea, depresia poate fi un factor principal care poate conduce la instalarea demenței senile. Afecțiunea poate apărea din cauza pierderii de motivație și concentrare, simptome ale depresiei. 

Totodată, afecțiunile tiroidiene, renale, infecțiile respiratorii sau urinare și, în cazuri mai rar întâlnite, deficiențele de vitamine din organism, pot conduce de asemenea către demența senilă.

Cum se manifestă demența senilă?

Printre simptomele acestei afecțiuni se regăsesc rigiditatea articulară, fragilitatea sistemului osos, dificultăți în menținerea echilibrului, slăbiciunea musculară și schimbarea posturii prin adoptarea unei poziții de încovoiere. Pe de altă parte, simptomele psihice pot arăta în felul următor:

• stare de confuzie generală;
• schimbarea personalității și a comportamentului;
• pierdere frecventă și progresivă de memorie;
• pierderea abilității de a efectua sarcinile zilnice;
• izolare și stare de apatie.

Halucinațiile vizuale, pierderea apetitului și dificultățile la înghițire fac de asemenea parte din simptomele acestei afecțiuni. Memoria afectivă va înlocui ușor memoria faptelor, ceea ce poate conduce către accidente ce pun în pericol viața pacientului. Comportamentul infantil, dificultatea în a lua decizii sau imposibilitatea de a găsi soluții la diferite probleme sunt simptome ce marchează un stadiu avansat al afecțiunii.

Atunci când pacientul ajunge în stadiul final al demenței senile, acesta nu se va mai putea descurca singur și necesită asistență de specialitate constantă.

Ce tratament există pentru demența senilă?

Pentru demența senilă există mai multe abordări:

Terapia medicamentoasă

Tipul de medicamentație recomandat în cazul demenței senile este de natură antipsihotică și antidepresivă, care ajută la ameliorarea simptomelor existente și stabilizarea în parametrii normali a pacientului [5].

Medicul specialist poate recomanda [5]:

• administrarea vitaminelor în cazul deficitului de B12;
• substituția hormonală în cazul disfuncțiilor tiroidiene;
• tratamente cu inhibitori specifice bolii Parkinson;
• tratamente profilactice specifice pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.

Alte metode care pot ajuta la gestionarea simptomatologiei demenței senile

Pe lângă terapia medicamentoasă, medicul poate recomanda și terapii complementare, de exemplu:

• terapia psihologică – este însă de mare ajutor în gestionarea simptomatologiei în cazul demenței senile; 
• stimularea cognitivă – joacă un rol important în îmbunătățirea memoriei și a vorbirii, cât și a capacității de rezolvare a problemelor;
• terapia comportamentală – ajută la identificarea cauzelor care determină schimbările de comportament ale bolnavului și poate fi deseori recomandată.

Această boală nu poate fi vindecată, însă poate fi ținută sub control prin astfel de tehnici. Medicamentele prescrise în mod obișnuit pot avea efecte adverse neplăcute, de aceea nu este recomandat să fie luate fără recomandarea explicită a medicului. Sprijinul din partea familiei și a celor dragi este de o egală importanță în ameliorarea simptomelor, la fel precum traiul într-un mediu care produce cât mai puțin stres.

Pe scurt, în tratamentul pentru demența senilă se încadrează logopedia, psihoterapia, terapia ocupațională, exercițiile fizice sub supravegherea unui kinetoterapeut, exercițiile de stimulare cognitivă și alegerea unui mediu potrivit pentru un stil de viață sănătos.

Recomandări de îngrijire a pacienților cu demență senilă

Pe lângă vizitele la medic pentru ca starea pacientului să fie sub continuă supraveghere și analizare, adoptarea unei alimentații echilibrate, posibilitatea de a avea un somn profund și odihnitor și lipsa factorilor de stres care impun efectuarea anumitor sarcini sunt cele mai viabile metode de îngrijire în cazul bolnavilor de demență senilă.

Toate aceste facilități și multe altele pot fi găsite în centrele Affinity Life Care, unde sănătatea fizică și psihică a rezidenților este mereu pe primul loc. Pe lângă asistența medicală 24/7 și contactul permanent cu medici specialiști din toate domeniile, aici fiecare vârstnic va fi tratat cu empatie și înțelegere, astfel încât să aibă parte de sentimentul de apartenență. 

Pentru că pacienții care suferă de demență senilă au nevoie de sprijin constant, cât și de stimulare cognitivă și diverse alte activități care să-i ajute să încetinească progresul bolii, o echipă de specialiști este mereu la dispoziția acestora pentru a le asigura traiul de care au nevoie. La centrele Affinity Life Care poți opta pentru un pachet de servicii personalizat și poți rămâne în contact permanent cu cei dragi, astfel încât să fii mereu informat cu privire la starea lor de sănătate.

Când este recomandat să consulți un medic?

Simptomele demenței pot fi ușor confundate cu semnele normale ale îmbătrânirii. Totuși, deoarece demența se agravează în timp, este important să consulți un medic cât mai curând posibil. Câteva semne de avertizare comune pentru majoritatea tipurilor de demență includ [6]:

• pierderea memoriei care afectează viața de zi cu zi;

• dificultăți în planificare sau rezolvarea problemelor;

• dificultăți în îndeplinirea sarcinilor care anterior nu prezentau probleme;

• confuzie în legătură cu timpul și locurile;

• dificultăți în înțelegerea imaginilor vizuale sau în aprecierea distanțelor;

• dificultăți noi în utilizarea cuvintelor în vorbire sau scriere;

• rătăcirea obiectelor și incapacitatea de a retrasa pașii;

• judecată diminuată sau slabă;

• retragerea din interacțiuni sociale din cauza dificultății de a susține sau urmări o conversație [6].

Dacă recunoști oricare dintre aceste semne la tine sau la o persoană dragă, este important să consulți un medic neurolog.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și nu constituie sfaturi medicale profesionale. Pentru diagnostic și tratament adecvat, îți recomandăm să discuți cu un medic neurolog.

Bibliografie:

1. Alzheimer’s Association. “What Is Dementia?” Alzheimer’s Disease and Dementia, Alzheimer’s Association, 2024, www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia. Accesat la 22.11.2024;

2. Barker, Joanne. “Vascular Dementia: Symptoms, Prognosis, Diagnosis, and Treatment.” WebMD, 2023, www.webmd.com/stroke/vascular-dementia. Accesat la 22.11.2024;

3. Alzheimer’s Society. “Recognising When Someone Is Reaching the End of Their Life.” Alzheimer’s Society, 2019, www.alzheimers.org.uk/get-support/help-dementia-care/recognising-when-someone-reaching-end-their-life. Accesat la 22.11.2024;

4. Diesfeldt, H F, et al. “Duration of Survival in Senile Dementia.” Acta Psychiatrica Scandinavica, vol. 73, no. 4, Apr. 1986, pp. 366–71, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3728061/, https://doi.org/10.1111/j.1600-0447.1986.tb02697.x. Accesat la 22.11.2024;

5. Salamon, Maureen. “What Are the Treatments for Dementia?” WebMD, WebMD, 20 Mar. 2018, www.webmd.com/alzheimers/dementia-treatments-overview. Accesat la 22.11.2024;

6. “Senility and Dementia: Definition, Symptoms, and More.” Www.medicalnewstoday.com, 24 Nov. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/senile. Accesat la 22.11.2024.