Vreau ofertă
0754 021 111
Prețuri de la 4.400 lei/lună (servicii integrate all-inclusive)
Cere ofertă

Cât trăiește un bătrân cu Alzheimer?

Camin de batrani » Alzheimer si dementa » Cât trăiește un bătrân cu Alzheimer?
13 ianuarie 2023

Boala Alzheimer reprezintă o provocare majoră atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitori. Pe măsură ce boala progresează, necesitățile de îngrijire devin tot mai complexe și mai solicitante.Prin urmare, boala Alzheimer este una dintre principalele probleme de sănătate care pot avea un impact negativ asupra independenței și calității vieții seniorilor dragi. Te întrebi cât trăiește un bătrân diagnosticat cu Alzheimer? Răspunsul îl poți afla în continuare. 

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o tulburare neurologică progresivă care se dezvoltă de regulă lent și se agravează treptat în decursul mai multor ani, implicând atrofierea creierului. În cele din urmă, această boală se extinde în majoritatea zonelor cerebrale având un impact negativ asupra memoriei, gândirii, capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme, limbajului, personalității, și mobilității.

În Statele Unite, 80% dintre persoanele care trăiesc cu Alzheimer au peste 75 de ani. Prin urmare, vârsta este unul dintre principalii factori de risc ai acestei boli, deși simptomele sale nu sunt o parte normală a procesului de îmbătrânire. Studiile au arătat că pentru categoria de vârstă 65-74 de ani sunt diagnosticate 4 cazuri noi la fiecare 1,000 de seniori, în timp ce pentru categoriile 75-84 și peste 85, incidența per 1,000 de persoane este de 32, respectiv 76 de astfel de diagnostice noi [1]. 

Totodată, boala Alzheimer este cea mai comună cauză a demenței – declinul continuu al gândirii, comportamentului și al abilităților sociale care afectează capacitatea unui persoane de a funcționa independent [1].

Stadii ale bolii Alzheimer

Există mai multe stadii ale acestei boli, fiecare fiind asociată cu simptome specifice, seniorii afectați necesitând un anumit nivel de asistență pentru a rămâne în siguranță și a se bucura de o calitate a vieții cât mai bună. Aceste stadii sunt generalizări pentru că fiecare persoană care suferă de Alzheimer poate avea simptome și experiențe diferite [2].

În unele cazuri, boala progresează foarte lent și nu afectează funcțiile cognitive chiar și pentru câțiva ani. Alteori, este agresivă și conduce la pierderi severe de memorie într-un timp foarte scurt. În ultimele stadii de Alzheimer, simptomele devin suficient de problematice pentru a fi necesară supraveghere permanentă [3].

Este importantă monitorizarea atentă a stării generale a pacienților, deoarece aceștia pot fi mai vulnerabili la alte afecțiuni medicale. Printr-o abordare multidisciplinară și personalizată, se poate oferi un sprijin adecvat atât pacienților, cât și familiilor lor, pe parcursul întregului proces al bolii. Pentru a beneficia de îngrijirea corespunzătoare, sunt indicate centrele specializate în îngrijirea vârstnicilor cu deficiențe de memorie. Astfel, seniorii dragi beneficiază atât de spații potrivite pentru nevoile lor, cât și de asistența zilnică a unui personal cu experiență. 

Simptomele Alzheimer la bătrâni

Pe măsură ce boala Alzheimer avansează, nivelul de demență cauzat evoluează de la ușor, la moderat și mai apoi la sever. 

În stadiile inițiale, persoanele afectate pot continua să desfășoare multe dintre activitățile lor zilnice cu un grad relativ de independență. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează, devine din ce în ce mai evidentă necesitatea unui sprijin suplimentar. În această etapă, implicarea familiei și a îngrijitorilor devine necesară pentru a asigura un mediu sigur și confortabil pentru pacient.

În stadiile avansate ale bolii, îngrijirea devine mult mai intensivă și complexă:

  • pacienții necesită supraveghere constantă și ajutor pentru toate activitățile zilnice. În aceste momente, este recomandat ca îngrijitorii să aibă acces la resurse adecvate și suport emoțional pentru a face față provocărilor;
  • de asemenea, este importantă crearea unui plan de îngrijire personalizat, care să includă atât nevoile fizice, cât și cele emoționale ale pacientului;
  • înțelegerea și adaptarea la aceste schimbări pot contribui la îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele afectate de Alzheimer și pentru cei care le îngrijesc.

Demență ușoară

De regulă, diagnosticarea are loc în stadiul demenței ușoare, primele simptome ale bolii devenind evidente inclusiv pentru familia seniorului. Lista include [2]:

  • pierderea memoriei în privința evenimentelor recente; 
  • dificultatea în a rezolva probleme, sarcini complexe sau a lua decizii – planificarea unor evenimente sau gestionarea finanțelor pot deveni activități dificil de dus la bun sfârșit;
  • schimbările de personalitate – vârstnicul devine mai retras în special în situații complicate, este mai iritabil și nervos decât de obicei sau nu mai este motivat să se ocupe de rutina zilnică;
  • problemele în organizarea și exprimarea gândurilor – devine dificilă găsirea cuvintelor potrivite pentru a descrie un obiect sau a formula clar o idee;
  • lipsa orientării în spațiu – de multe ori, vârstnicii care suferă de Alzheimer au probleme în a-și găsi drumul spre casă sau locurile preferate. Totodată, rătăcesc cu ușurință obiecte, chiar și pe cele valoroase [2].

Demență moderată

Sursa foto: Shutterstock. Imaginea poate fi descărcată de AICI. (aceste detalii nu se publică)

Pe măsură ce boala avansează, pierderile de memorie, confuzia experimentată, nivelul de asistență necesar și schimbările de personalitate se accentuează. Seniorul va experimenta probleme în a recunoaște inclusiv membrii familiei și va pierde cu ușurință noțiunea timpului. Există riscul de a încurca adresele, de a uita să mănânce sau să efectueze dușul zilnic și de a deveni din ce în ce mai agitat și neliniștit [2].

Demență severă

În faza finală de demență asociată cu boala Alzheimer, vârstnicii se confruntă cu următoarele simptome [2]:

  • pierderea abilității de a exprima idei coerente – comunicarea devine lipsită de sens, deși anumite cuvinte sau fraze pot fi distinse ocazional;
  • inabilitatea de a se ocupa de igiena personală – va fi necesară asistență zilnică în ceea ce privește mâncatul, îmbrăcatul, utilizarea toaletei și alte acțiuni implicate de îngrijirea personală zilnică;
  • declinul abilităților fizice – este foarte probabil ca seniorul să nu se mai poată deplasa fără ajutor sau să nu își mai poată susține capul fără suport adițional. Mușchii devin rigizi și reflexele anormale. Totodată, în cele din urmă, se pierde inclusiv capacitatea de a înghiți și controlul asupra vezicii urinare și a intestinului [2].

De asemenea:

  • în stadiul final al bolii Alzheimer, persoana afectată poate să nu mai fie capabilă să inițieze interacțiuni la fel de frecvent, dar poate beneficia în continuare de activități adecvate. Ascultarea muzicii relaxante sau primirea reasigurării prin atingere blândă pot aduce confort și liniște. Aceste mici gesturi pot avea un impact semnificativ asupra stării de bine a pacientului, oferindu-i momente de calm și conexiune [4]; 
  • în această etapă, îngrijitorii ar putea considera util să apeleze la servicii de suport, cum ar fi îngrijirea paliativă. Aceste servicii se concentrează pe oferirea de confort și demnitate la sfârșitul vieții, fiind de mare ajutor atât pentru persoanele aflate în stadiile finale ale Alzheimerului, cât și pentru familiile lor. Îngrijirea paliativă poate asigura un mediu liniștit și suportiv, ajutând la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții în ultimele momente [4].

Toate aceste stadii implică supraveghere și asistență continuă pentru a garanta siguranța și bunăstarea vârstnicului în cauză. Din acest motiv, pot fi indicate serviciile unui cămin de bătrâni premium precum Affinity Life Care. Astfel, poți asigura pentru seniorul drag atât servicii medicale de calitate, cât și tot sprijinul de care are nevoie pentru a beneficia de mese echilibrate, o igienă personală corectă și socializare adecvată. Sunt disponibile inclusiv ședințe de kinetoterapie pentru a ține sub control problemele de mobilitate.

Speranța de viață a vârstnicilor cu Alzheimer

Rata de progresie a bolii Alzheimer variază destul de mult, motiv pentru care nu se poate stabili cu exactitate cât trăiește un bolnav de Alzheimer. În medie, speranța de viață este cuprinsă între trei și 11 ani de la data diagnosticului, dar în unele cazuri poate depăși chiar și 20 de ani. De regulă, această afecțiune avansează mai rapid atunci când există factori de risc vascular netratați precum hipertensiunea arterială [2]-[3].

O altă cauză care poate conduce la decesul seniorilor care suferă de Alzheimer este pneumonia. Dificultatea experimentată la înghițire poate facilita pătrunderea alimentelor și băuturilor în plămâni, conducând la o infecție [2].

Alte cauze comune sunt deshidratarea, malnutriția, căzăturile și alte infecții [2]. Din acest motiv, este importantă asigurarea unui nivel de supraveghere și asistență corespunzător.

Îngrijire specializată pentru seniorii cu Alzheimer

Receptie Affinity

În cadrul unuia dintre sediile Affinity Life Care din București, seniorii care suferă de Alzheimer pot beneficia atât de monitorizarea permanentă de care au nevoie, cât și de camere spațioase similare unui hotel de cinci stele. Prin urmare, se vor bucura de un nivel de confort ideal în fiecare zi și nu va mai exista riscul de a ignora mesele zilei sau necesitatea de a efectua periodic igiena corporală. În plus, vor putea fi evitate incidentele neplăcute legate de siguranța personală. 

Tarifele accesibile implicate de acest cămin de bătrâni de lux variază în funcție de camera aleasă și starea viitorului rezident, motiv pentru este necesară solicitarea unei oferte personalizate. Vei putea inclusiv vizualiza camerele disponibile, pentru a putea face cea mai bună alegere pentru nevoile vârstnicului din viața ta cu ușurință.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Diagnosticul bolii Alzheimer presupune mai mulți pași și evaluări detaliate:

  • vârstnicul trebuie să consulte un medic neurolog sau unul geriatru, care este specializat în tratarea persoanelor în vârstă. Medicul va revizui simptomele, istoricul medical și istoricul medicamentelor [5];
  • medicul poate adresa întrebări persoanei care îl însoțește, cum ar fi un prieten apropiat sau un membru al familiei. În timpul consultației, vârstnicul va fi supus unui examen fizic și mai multor teste [5];
  • în cadrul consultației, medicul va evalua dacă pacientul are probleme de memorie sau abilități cognitive, dacă prezintă schimbări de personalitate sau comportament și gradul de afectare a memoriei sau a gândirii [5];
  • medicul va analiza modul în care aceste probleme cognitive îi afectează capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi și va încerca să determine cauza simptomelor. Este posibil să fie necesare teste de laborator, teste de imagistică cerebrală sau teste detaliate de memorie. Aceste teste pot oferi informații utile pentru diagnostic și pot exclude alte afecțiuni care cauzează simptome similare [5].

Evoluția și speranța de viață a seniorului care suferă de Alzheimer depinde de o varietate de factori, unii dintre ei încă necunoscuți. Pentru că nu există la ora actuală niciun tratament pentru vindecarea acestei boli, ci doar câteva medicamente ce pot încetini progresia sa într-o oarecare măsură, este important să asiguri seniorului drag afectat toată asistența de care are nevoie.

Disclaimer: Acest articol oferă informații generale și nu ar trebui considerat un substitut pentru sfatul medical profesional. Consultă un medic înainte de a lua decizii legate de sănătatea ta sau a unei persoane dragi. Fiecare caz de Alzheimer este unic și poate necesita o abordare personalizată.

Bibliografie: 

  1. “Alzheimer’s Disease – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/symptoms-causes/syc-20350447. Accesat la 16.01.2023.
  2. “Alzheimer’s Stages: How the Disease Progresses.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/in-depth/alzheimers-stages/art-20048448. Accesat la 16.01.2023.
  3. Holland, Kimberly. “Life Expectancy and Long-Term Outlook for Alzheimer’s Disease.” Healthline, Healthline Media, 6 Dec. 2013, www.healthline.com/health/alzheimers-disease/life-expectancy#life-expectancy. Accesat la 16.01.2023;
  4. Alzheimer’s Association. “Stages of Alzheimer’s.” Alzheimer’s Disease and Dementia, Alzheimer’s Association, 2024, www.alz.org/alzheimers-dementia/stages. Accesat la 28.11.2024;
  5. Mayo Clinic. “Diagnosing Alzheimer’s: How Alzheimer’s Is Diagnosed.” Mayo Clinic, 19 Apr. 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/in-depth/alzheimers/art-20048075. Accesat la 28.11.2024.
X
Solicită o ofertă