Cât mai trăiești după un AVC?

Cât mai trăiești după un AVC depinde de mai mulți factori, printre care tipul și severitatea accidentului vascular cerebral, vârsta, starea generală de sănătate, rapiditatea intervenției medicale și apariția eventualelor complicații. Nu există o durată de viață standard după un AVC, iar prognosticul diferă considerabil de la o persoană la alta.

Recuperarea și monitorizarea medicală au un rol important după externare, mai ales în cazul seniorilor care rămân cu dificultăți de mobilitate, vorbire, memorie sau autonomie.

Ce este un AVC?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală care apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge cerebral se rupe. Consecințele diferă în funcție de tipul AVC-ului, zona cerebrală afectată, severitatea leziunii și rapiditatea intervenției medicale.

Printre semnele care pot indica un AVC se numără asimetria feței, slăbiciunea sau amorțeala unui braț și dificultățile de vorbire. În cazul apariției acestor simptome, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență la 112.

Pentru informații detaliate despre simptome, cauze, diagnostic, tratament și prevenție, citește ghidul nostru despre accidentul vascular cerebral (AVC).

Care este speranța de viață după un AVC?

Speranța de viață după un AVC diferă semnificativ de la o persoană la alta. Un accident vascular cerebral nu înseamnă automat o reducere drastică a duratei de viață, însă prognosticul este influențat de severitatea AVC-ului, zona cerebrală afectată, vârsta pacientului, afecțiunile asociate și eventualele complicații.

Primele luni după AVC sunt importante atât pentru recuperare, cât și pentru evaluarea evoluției pacientului. Pe termen lung, prevenirea unui nou accident vascular cerebral, monitorizarea medicală și recuperarea pot avea un rol important în menținerea autonomiei și a calității vieții.

Un studiu realizat în 2021 a arătat că aproximativ 66% dintre persoanele afectate de un AVC au rămas în viață și la trei ani după producerea evenimentului. Pacienții care nu ating această speranță de viață sunt de regulă cei care suferă și de anumite boli cerebrovasculare sau cardiace [7].

Conform unui alt studiu realizat asupra ratei de supraviețuire pe cinci ani, tipul de AVC suferit influențează semnificativ speranța de viață. Dintre cei care au suferit un accident ischemic, 60% au mai trăit un an, numai 31% atingând pragul de cinci ani. În ceea ce privește AVC-ul hemoragic, rata persoanelor afectate care au supraviețuit un an a fost de 38%, în timp ce speranța de viață a atins cinci ani numai în cazul a 24% dintre pacienții incluși în studiu [2].

Dacă se ia în considerare vârsta, același studiu a arătat că șansele de supraviețuire a unui AVC ischemic sau hemoragic pentru cinci ani sunt mai mari în cazul persoanelor sub 50 de ani decât a celor peste 70 de ani: 57% comparativ cu 9% [2].

Ce factori influențează prognosticul după AVC?

Prognosticul după un AVC depinde de mai mulți factori, iar evoluția poate fi diferită chiar și în cazul persoanelor care au suferit accidente vasculare cerebrale similare.

Printre factorii importanți se numără:

• Tipul și severitatea AVC-ului – amploarea leziunilor cerebrale și zona afectată pot influența recuperarea și gradul de autonomie.

• Vârsta și starea generală de sănătate – afecțiunile cardiovasculare, diabetul și alte boli cronice pot influența evoluția.

• Rapiditatea intervenției medicale – în cazul unui AVC, accesul rapid la tratament este esențial.

• Complicațiile apărute după AVC – dificultățile de înghițire, imobilitatea, infecțiile sau căderile pot afecta recuperarea și starea generală.

• Recuperarea și monitorizarea medicală – programul de recuperare este stabilit în funcție de deficitul neurologic și de starea fiecărui pacient.

Tipuri de AVC

Există trei tipuri principale de atac vascular cerebral:

• ischemic – este cea mai comună formă și este cauzat de apariția unui cheag de sânge care împiedică circulația sângelui bogat în oxigen la nivelul creierului;
• hemoragic – în acest caz, simptomele specifice sunt provocate de vase de sânge deteriorate, inundarea creierului cu sânge punând presiune pe celulele nervoase și putând conduce la moartea acestora;
• ischemic tranzitoriu – mai este denumit și mini-AVC pentru că simptomele dezvoltate durează doar între câteva minute și o oră, dar pot persista până la 24 de ore [4]-[5].

Evoluția după un AVC

Persoanele dragi care suferă un AVC vor trebui să petreacă un anumit timp în spital, mai apoi fiind necesar un program de recuperare personalizat. Acesta permite gestionarea cu succes a modificărilor fizice, emoționale și comportamentale care survin ca urmare a tipului de atac cerebral suferit. Lista de sechele după un AVC include:

• paralizia completă sau un anumit nivel de slăbiciune care afectează partea stângă sau dreaptă a corpului;
• problemele cognitive care pot afecta memoria, atenția, modul de gândire sau capacitatea de a lua decizii și de a învăța lucruri noi;
• dificultățile de vorbire, precum și de înțelegere a comunicării cu persoanele din jur;
• problemele emoționale și depresia; 
• senzațiile de amorțeală la nivelul extremităților.

În cazul seniorilor care rămân cu un grad redus de autonomie după un AVC, poate fi necesar sprijin suplimentar pentru activitățile zilnice, monitorizarea stării de sănătate și continuarea recuperării. În centrele Rețelei Affinity, planul de îngrijire este adaptat nevoilor și gradului de autonomie al fiecărui rezident.

Viața după AVC

Viața după un AVC poate arăta foarte diferit de la o persoană la alta. În funcție de zona cerebrală afectată și de severitatea AVC-ului, pot persista dificultăți de mobilitate, vorbire, memorie sau desfășurare a activităților zilnice. Unele persoane își recapătă o mare parte din autonomie, în timp ce altele pot avea nevoie de sprijin pe termen lung.

În centrele Rețelei Affinity, seniorii care au trecut printr-un AVC pot beneficia de îngrijire, supraveghere și programe de recuperare adaptate nevoilor individuale.

Accidentul vascular cerebral este o problemă de sănătate care implică de regulă consecințe pe termen lung, perioadele de recuperare putând deveni copleșitoare. Din acest motiv, este important să te adresezi specialiștilor și să găsești asistența nu doar medicală, ci și psihologică necesară pentru a te putea adapta împreună cu seniorul afectat la noile circumstanțe.

Poate fi prevenit AVC-ul?

Poți contribui la prevenirea AVC-ului prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Discută cu medicul tău despre măsurile pe care le poți lua pentru a reduce riscul de AVC. Multe AVC-uri pot fi evitate prin schimbări sănătoase în stilul de viață și colaborarea cu medicul pentru a controla afecțiunile care cresc riscul de AVC [8]. Astfel:

• alege să consumi alimentele și băuturi sănătoase. Consumul de alimente sărace în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol, dar bogate în fibre, poate ajuta la prevenirea colesterolului ridicat. Pentru a reduce tensiunea arterială, limitează consumul de sare. Colesterolul ridicat și tensiunea arterială crescută îți cresc riscul de AVC [8];
• menține o greutate sănătoasă [8];
• fă activitate fizică regulată. Aceasta te poate ajuta să menții o greutate sănătoasă și să scazi nivelurile de colesterol și tensiune arterială. Pentru adulți, se recomandă două ore și 30 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată, cum ar fi mersul rapid, în fiecare săptămână. Copiii și adolescenții ar trebui să facă o oră de activitate fizică zilnic [8];
• evită fumatul, deoarece crește foarte mult riscul de AVC. Medicul tău îți poate sugera modalități de a te ajuta să renunți [8];
• evită consumul excesiv de alcool, care poate crește tensiunea arterială [8];
• dacă ai anumite afecțiuni cardiace, cum ar fi boala coronariană sau fibrilația atrială (bătăi neregulate ale inimii), echipa ta de îngrijire a sănătății ar putea recomanda tratament medical sau intervenție chirurgicală. Îngrijirea problemelor cardiace poate ajuta la prevenirea AVC-ului. Dacă iei medicamente pentru a trata bolile de inimă, colesterolul ridicat, tensiunea arterială crescută sau diabetul, urmează cu atenție instrucțiunile medicului tău [8]. 

Întrebări frecvente despre viața după AVC

Cât mai trăiește o persoană după un AVC?

Nu există o durată de viață standard după un AVC. Prognosticul depinde de severitatea accidentului vascular cerebral, vârsta persoanei, starea generală de sănătate, afecțiunile asociate și eventualele complicații.

Cât durează recuperarea după un AVC?

Durata recuperării diferă de la o persoană la alta și depinde de severitatea AVC-ului, funcțiile afectate, starea generală de sănătate și evoluția în cadrul programului de recuperare.

Poate o persoană care a suferit un AVC să aibă nevoie de îngrijire permanentă?

În unele situații, efectele unui AVC pot reduce semnificativ autonomia. Persoana poate avea nevoie de sprijin pentru mobilitate, igienă, alimentație, administrarea tratamentului sau alte activități zilnice.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt destinate exclusiv scopurilor educative și nu trebuie considerate ca fiind sfaturi medicale. Consultă întotdeauna un medic înainte de a lua orice decizie legată de sănătatea ta sau de tratamentul unui AVC.

Bibliografie: 

1. World. “The Top 10 Causes of Death.” Who.int, World Health Organization: WHO, 9 Dec. 2020, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/the-top-10-causes-of-death. Accesat la 31 Jan. 2023.
2. Hoffman, Henry. “Stroke Survival Statistics: 9 Sobering Facts We Should All Be Aware Of.” Saebo, 11 June 2018, www.saebo.com/blog/stroke-statistics/. Accesat la 31 Jan. 2023.
3. ‌NHS Choices. Overview – Stroke. 2023, www.nhs.uk/conditions/stroke/. Accesat la 31 Jan. 2023.
4. https://www.facebook.com/verywell. “Stroke Prognosis: Survival Rate, Life Expectancy, and More.” Verywell Health, 2022, www.verywellhealth.com/stroke-survival-rate-5213990. Accesat la 31 Jan. 2023.
5. ‌“Ministroke vs. Regular Stroke: What’s the Difference?” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/transient-ischemic-attack/expert-answers/mini-stroke/faq-20058390. Accessat la 31 Jan. 2023.
6. ‌Ames, Hana. “Is It Possible to Have a Stroke without Realizing?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 21 Dec. 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/can-you-have-a-stroke-and-not-know-it#diagnosis. Accesat la 31 Jan. 2023.
7. ‌Aked, Joseph, et al. “Survival, Causes of Death and Recurrence up to 3 Years after Stroke: A Population‐Based Study.” European Journal of Neurology, vol. 28, no. 12, 8 Aug. 2021, pp. 4060–4068, onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ene.15041, 10.1111/ene.15041. Accesat la 31 Jan. 2023; 
8. CDC. “Preventing Stroke.” Stroke, 16 May 2024, www.cdc.gov/stroke/prevention/index.html. Accesat la 25 Nov. 2024.