Scurtă istorie a bolii Alzheimer: cine a fost Alois Alzheimer?
Află în acest articol fascinanta poveste a lui Alois Alzheimer, omul care a descoperit una dintre cele mai misterioase și devastatoare boli ale creierului. Ai ocazia să descoperi viața și cariera acestui eminent neurolog, precum și studiul său de caz care a dus la identificarea bolii. Înarmându-te cu aceste cunoștințe, vei putea să înțelegi mai bine boala Alzheimer și să contribui la lupta împotriva acesteia.
Cuprins:
Scurtă istorie a bolii Alzheimer: cine a fost Alois Alzheimer?
Viața și cariera lui Alois Alzheimer
Simptomele și diagnosticarea bolii Alzheimer
Viața și cariera lui Alois Alzheimer
Alois Alzheimer s-a născut în 1864 în Bavaria, Germania, într-o familie de meșteșugari. A urmat studii de medicină la Universitatea din Berlin și a devenit un renumit psihiatru și neuropatolog. A lucrat la mai multe instituții de prestigiu, precum clinica psihiatrică din Frankfurt am Main, unde a început să studieze modificările patologice ale creierului.
Pe lângă descoperirea bolii care îi poartă numele, Alzheimer a avut și alte contribuții importante în domeniul neurologiei. Printre acestea, studierea afaziei, amnezia, demența senilă și a distrofiei neurofibrilare. De asemenea, a contribuit la formarea și dezvoltarea noilor tehnici de laborator pentru studierea secțiunilor histologice ale creierului și a colaborat cu eminenți neurologi ai vremii, precum Emil Kraepelin.
În 1901, Alzheimer a avut ocazia să studieze cazul pacientei Auguste Deter, care suferea de simptome neobișnuite de demență. A urmărit evoluția bolii până la decesul pacientei în 1906, când a examinat creierul său și a descoperit plăcile senile și encheieturile neurofibrilare, care au devenit semnele distinctive ale bolii. Prezentarea cazului său în 1906 a avut un impact major în lumea medicală și a dus la recunoașterea bolii Alzheimer ca entitate separată de demența senilă. [1]
Simptomele și diagnosticarea bolii Alzheimer
Printre simptomele bolii Alzheimer în stadiul timpuriu se numără pierderea memoriei recente, dificultăți în realizarea sarcinilor zilnice, probleme de limbaj și orientare spațială, schimbări ale comportamentului și stării emoționale.
Evaluarea cognitivă și neuropsihologică joacă un rol important în diagnosticarea bolii Alzheimer, prin testarea funcțiilor cognitive (memorie, atenție, gândire), evaluarea comportamentală și emoțională, și analiza istoricului medical al pacientului.
Diagnosticul diferențial și excluderea altor cauze de demență sunt la fel de importante, prin evaluarea altor afecțiuni și factori care pot provoca simptome similare (de exemplu, depresie, deficiențe nutritive, alte tipuri de demență), pentru a stabili un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. Statisticile arată că peste 50 milioane de oameni din întreaga lume suferă de demență [2], iar acest număr este în creștere. În plus, boala Alzheimer este cauza a aproximativ 60-70% din toate cazurile de demență [3].
Prevenția bolii Alzheimer
Pentru a contribui la prevenirea apariției bolii Alzheimer este important să adoptăm un stil de viață sănătos care să protejeze creierul. Una dintre cele mai importante abordări este alimentația sănătoasă, care poate influența în mod pozitiv sănătatea creierului. Renunțarea la fumat și la consumul de alcool pot fi, de asemenea, de ajutor. [4]
Recomandările generale privind tipurile și durata activității fizice potrivite pentru diferite grupe de vârstă pot fi obținute de la profesioniști din domeniul sănătății. Menținerea sănătății mentale și emoționale este la fel de importantă în prevenirea bolii Alzheimer. Gestionarea stresului, somnul adecvat și menținerea unor relații sociale puternice sunt toate factori care pot contribui la prevenirea declinului cognitiv și a bolii Alzheimer. [4]
În plus, controlul adecvat al afecțiunilor medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat, poate reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer. [4] Este important să monitorizăm sănătatea și să lucrăm împreună cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune.
În concluzie, acest articol oferă o privire asupra vieții și realizărilor lui Alois Alzheimer, cel care a descoperit boala care îi poartă numele. De la studiul de caz al pacientei Auguste Deter până la potențialele măsuri de prevenție, articolul subliniază importanța înțelegerii și recunoașterii timpurii a simptomelor bolii Alzheimer. Prin informare și acțiune, poți îmbunătăți și tu calitatea vieții pacienților și a familiilor afectate de această afecțiune.
Surse de referință:
- Neundörfer, Gabriele. “The Discovery of Alzheimer’s Disease.” Dialogues in Clinical Neuroscience, vol. 5, no. 1, Mar. 2003, p. 101, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181715/. Accessed 25 Apr. 2023;
- “Dementia Statistics | Alzheimer’s Disease International.” Alz.co.uk, 2015, www.alz.co.uk/research/statistics. Accessed 25 Apr. 2023;
- World Health Organization. “Dementia.” World Health Organization, 15 Mar. 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia. Accessed 25 Apr. 2023;
- CDC. “Reducing Risk of Alzheimer’s Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 13 Sept. 2022, www.cdc.gov/aging/publications/features/reducing-risk-of-alzheimers-disease/index.htm. Accessed 25 Apr. 2023.