Declinul cognitiv: Când sunt pierderile de memorie un semnal de alarmă?
Declinul cognitiv apare odată cu înaintarea în vârstă, iar simptomele sale pot varia de la o persoană la alta. Este adevărat că abilitatea noastră de a învăța lucruri noi scade pe măsură ce îmbătrânim, însă există anumite semnale de alarmă ce trebuie luate în calcul atunci când funcționarea generală este afectată. Descoperă din articolul nostru unde se trage linia și când este cazul de a solicita asistență medicală.
Ce este declinul cognitiv?
Declinul cognitiv este reprezentat de o scădere a funcționalității cognitive în ceea ce privește cogniția, memoria, atenția, capacitatea de rezolvare a problemelor, capacitatea de a lua decizii sau reglarea emoțiilor. Această afecțiune este în general asociată cu îmbătrânirea, astfel încât problemele de memorie minime nu semnifică neapărat apariția declinului cognitiv. La fel precum alte boli ale bătrâneții, declinul cognitiv progresează lent și este greu de identificat la început.
Cum se manifestă declinul cognitiv?
Simptomele declinului cognitiv implică schimbări apărute atât la nivel fizic, cât și psihic. Printre primele semne sunt pierderile dese de memorie, de exemplu uitarea numelui unei persoane sau scopului pentru care te deplasezi într-un anumit loc. Simptomele fizice se pot manifesta drept probleme de orientare sau accidente frecvente din cauza problemelor de coordonare. După ce memoria a fost afectată, există și simptome la nivel emoțional care urmează.
De exemplu, o persoană care suferă de declin cognitiv ar putea întâmpina dificultăți în ceea ce privește luarea deciziilor sau planificarea anumitor demersuri. Stările de iritabilitate, anxietate, apatie sau agresivitate sunt adeseori frecvente în cazul acestei afecțiuni. Astfel de stări de spirit și dificultăți la nivel cognitiv pot degenera în alte boli precum Alzheimer sau depresie, astfel că, în funcție de frecvența lor, este necesar un control medical pentru a depista cu exactitate diagnosticul potrivit.
Care sunt cauzele?
În pofida credințelor populare, declinul cognitiv nu este o urmare directă și sigură a procesului de îmbătrânire. Deși este adevărat că bătrânețea aduce cu sine fragilitate și probleme în ceea ce privește memoria de scurtă durată, anumite simptome pot fi îngrijorătoare în funcție de frecvența și intensitatea lor.
Printre factorii de risc pentru declinul cognitiv se enumeră un stil de viață sedentar, existența unor boli cardiovasculare, hipertensiunea arterială, un indice de masă corporală ridicat, afecțiuni precum diabetul, cancerul, dizabilități fizice sau boli cronice și stările depresive neglijate.
De asemenea, anumite medicamente ce cauzează reacții adverse pot reprezenta cauze ale apariției declinului cognitiv, la fel precum modificarea stării de sănătate prin afecțiuni precum artrita sau durerile locale.
Cum se pune diagnosticul?
Pentru a putea pune un diagnostic corect, un medic neurolog va face o analiză a istoricului medical, atât personal, cât și familial, în ceea ce privește existența afecțiunilor cognitive în trecut. Funcționalitatea independentă va fi și ea analizată, însă, atunci când este vorba de simptome mai severe, testele de imagistică cerebrală ar putea fi de ajutor în identificarea afecțiunilor existente.
Depresia majoră, schizofrenia sau tulburarea bipolară pot imita destul de bine simptomele demenței. De aceea, este important să fie înlăturate alte cauze pentru a se pune diagnosticul de declin cognitiv. Vestea bună este că, nefiind o boală neurologică în sine, această afecțiune poate fi ținută sub control în diferite moduri.
Ce tratament există?
Declinul cognitiv nu poate fi tratat medicamentos în general, ci doar simptomatic, la recomandarea unui specialist. În schimb, există anumite schimbări ale stilului de viață pe care pacienții le pot face pentru a-și îmbunătăți sănătatea creierului. Pentru că cele mai cunoscute funcții ale organismului care sunt afectate de declinul cognitiv sunt funcția motorie, emoțională și senzorială, schimbarea dietei, efectuarea regulată a exercițiilor fizice, dar și participarea la diverse activități de stimulare mentală și socială pot fi de un real ajutor.
Exercițiile fizice precum cele de tip Kugel sau gimnastica acvatică pot ajuta chiar și la prevenirea declanșării bolilor de inimă sau a diabetului de tip 2, cât și la ameliorarea insomniei, anxietății sau depresiei.
Alimentația sănătoasă, care cuprinde fructe și legume proaspete și o cantitate scăzută de grăsimi poate de asemenea să minimizeze riscul de a dezvolta diverse tulburări cognitive sau participă la încetinirea progresului afecțiunilor existente.
Stimularea mentală poate consta în jocuri de memorie sau strategie, cum ar fi de exemplu șahul, dar și în activități precum terapia ocupațională sau interacțiunile sociale frecvente cu persoane de vârste asemănătoare.
La centrele Affinity Life Care toate aceste nevoi ale vârstnicilor sunt luate în calcul, iar sănătatea lor fizică și psihică vine pe primul loc. Fie că este vorba despre un senior independent sau semi-independent, care are nevoie de asistență de specialitate, declinul cognitiv poate fi menajat prin plasarea sarcinilor zilnice pe mâinile altcuiva.
Atunci când pierderile de memorie conduc la consecințe grave precum accidentările, este important ca vârstnicii să primească îngrijirea necesară pentru siguranța lor și a celor din jur. Cu toate acestea, traiul într-un mediu securizant, unde un stil de viață sănătos este menținut în mod activ prin calitatea serviciilor oferite, poate aduce un mare aport la bunăstarea generală a rezidenților.