Vreau ofertă
0754 021 111
Prețuri de la 4.400 lei/lună (servicii integrate all-inclusive)
Cere ofertă

La ce tensiune se face un AVC?

Camin de batrani » Boli si afectiuni medicale » La ce tensiune se face un AVC?
3 februarie 2023

Tensiunea arterială crescută este corelată cu riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral (AVC). Un stil de viață nesănătos sau obiceiurile vicioase te pot expune unei șanse mai mari în a se produce un AVC.

Află din acest articol la ce tensiune arterială se face un AVC.

Ce este un AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral are loc ca rezultat al unui flux sangvin slab către creier; deoarece țesutul cerebral nu primește suficient oxigen și substanțe nutritive, celulele mor. [1]

AVC-ul este de două tipuri: ischemic, care apare ca urmare a lipsei fluxului sangvin, și hemoragic, ca rezultat al sângerării. Tratamentul trebuie impus de urgență, pentru a salva viața pacientului. În unele cazuri, pot apărea complicații pe termen lung, precum incontinența urinară sau pneumonia. [2]

Ce tensiune te expune la riscul unui AVC

O tensiune arterială mare reprezintă motivul principal pentru care poate apărea un AVC. În general, orice valoare de peste 140/90mmHg reprezintă un risc semnificativ de a face un AVC, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. O tensiune arterială ce atinge valori de 180/120mmHg corespunde unui risc major și necesită intervenție medicamentoasă imediată. [3]

De aceea, trebuie să încerci mereu să-ți menții tensiunea arterială la un nivel optim. În timpul unui AVC, aceasta poate să crească de două până la patru ori față de nivelul obișnuit. Așadar, trebuie să încerci să păstrezi tensiunea arterială sistolică la valori de 120mmHg și pe cea diastolică la valori de 80mmHg. [2]

Ce simptome are un AVC

Printre simptomele cele mai comune ale accidentului vascular cerebral, se numără:

  • Starea de amorțeală;
  • Fatigabilitatea;
  • Confuzie sau cefalee;
  • Amețeală;
  • Paralizia feței;
  • Tulburări de mers, de vedere sau de vorbire;
  • Pierderea coordonării și a echilibrului, nistagmus;
  • Alterări ale simțurilor auditive, olfactive, gustative sau vizuale;
  • Diminuarea sau abolirea reflexelor;
  • Ptoză palpebrală (una dintre pleoape nu mai poate fi menținută deschisă). [1, 3]

AVC-ul poate duce la pierderea completă a vederii sau doar la nivelul unui singur glob ocular. Dacă partea dreaptă a creierului este afectată, atunci există riscul de afectare a vederii periferică stângă a ambilor ochi. Alte simptome specifice includ afazia receptivă sau expresivă. În cazurile mai grave, pot apărea sechele precum pareze sau paralizii ale nervilor, tulburări de memorie, de vorbire sau comă. [2]

Cum poți preveni AVC-ul

Pentru a păstra valori normale ale tensiunii arteriale, este recomandat să reduci cantitatea de sare consumată la maximum 1.500 de miligrame / zi (adică, aproximativ o jumătate de linguriță), să eviți alimentele ce pot crește nivelul colesterolului, să faci mișcare zilnic cel puțin 30 de minute, să consumi fructe și legume în fiecare zi, precum și să renunți la fumat, dacă este cazul. [3]

În cazul în care te încadrezi în categoria persoanelor obeze sau supraponderale, este recomandat să încerci să scazi în greutate, pentru a atinge valorile recomandate înălțimii tale. Obezitatea și complicațiile specifice (precum hipertensiunea arterială) reprezintă un risc crescut de a face un AVC. [1, 3]

Pentru a slăbi sănătos, se recomandă evitarea alimentelor procesate sau cu grăsimi saturate. În general, un bărbat are nevoie de aproximativ 2.500 – 3.000 de calorii pe zi, iar o femeie între 2.000 – 2.500. De aceea, trebuie să încerci să consumi mai puține calorii, dar, și să faci mișcare. [2]

Printre activitățile fizice pe care le poți face pentru a slăbi eficient și sănătos se numără plimbarea pe distanțe lungi, mersul în ritm alert, alergatul, exerciții aerobice, dar și diferite sporturi, precum tenisul sau voleiul.

De asemenea, trebuie să păstrezi sub control diabetul zaharat, bolile hematologice sau cele cardiovasculare, precum fibrilația atrială, flutterul atrial, cardiomiopatia dilatativă sau endocardita. Bolile cardiovasculare pot duce la formarea de trombi sau cheaguri de sânge. Acestea pot ajunge, în timp, la creier, provocând un AVC. [2]

Riscul de a forma cheaguri de sânge este mărit de o cantitate ridicată de grăsimi sau zahăr în sânge, lucru care afectează vasele. Așadar, trebuie să urmezi sfaturile specialistului și tratamentul recomandat, pentru a nu te expune acestor riscuri.

Rolul fumatului și consumului de alcool în AVC

Atât alcoolul, cât și fumatul, pot mări șansele de a face un AVC. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat întotdeauna în moderație. Poți consuma un pahar de vin roșu ocazional, pentru că acesta include substanțe ce oferă protecție organismului la nivel cerebral și cardiac. Atenție, însă, dacă urmezi un tratament medicamentos, dacă acesta îți permite consumul de alcool. [1]

Fumatul dăunează grav sănătății deoarece contribuie la formarea cheagurilor de sânge, a trombilor venoși, îngroșarea sângelui, precum și dezvoltarea plăcilor arteriale. Poți apela la sfatul unui medic pentru a renunța la fumat. Acesta îți poate recomanda anumite medicamente sau plasturi cu nicotină. Nu este recomandat să urmezi astfel de tratamente fără opinia unui medic înainte. Desigur, la această listă trebuie adăugată și voința în a te lăsa de fumat. [2]

Recuperarea după un AVC

Dacă ai suferit un AVC, trebuie să știi că procesul de recuperare poate fi de lungă durată și necesită parcurgerea unui număr de etape pentru a recăpăta funcțiile motorii pierdute. De aceea, noi îți punem la dispoziție activitățile pe care trebuie să le realizezi pentru a te face bine iar.

Cu cât începi exercițiile de recuperare mai repede, cu atât vei observa beneficii mai mari, având un deficit funcțional restant mic.

Surse:

  1. Wajngarten, Mauricio, and Gisele Sampaio Silva. “Hypertension and Stroke: Update on Treatment.” European cardiology vol. 14,2 111-115. 11 Jul. 2019, Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6659031/
  2. Gaciong, Zbigniew et al. “Blood pressure control and primary prevention of stroke: summary of the recent clinical trial data and meta-analyses.” Current hypertension reports vol. 15,6 (2013): 559-74. Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3838588/
  3. Salvetti, Massimo et al. “Therapeutic Approach to Hypertensive Emergencies: Hemorrhagic Stroke.” High blood pressure & cardiovascular prevention : the official journal of the Italian Society of Hypertension vol. 25,2 (2018): 191-195. Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29869130/
X
Solicită o ofertă