La ce tensiune se face un AVC?
La ce tensiune se face un AVC? Nu există o valoare exactă a tensiunii arteriale la care se produce automat un accident vascular cerebral. Riscul de AVC crește însă odată cu valorile crescute ale tensiunii arteriale, iar hipertensiunea reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc care pot fi controlați.
În continuare, explicăm legătura dintre tensiunea arterială și riscul de AVC, care sunt semnele unui accident vascular cerebral și ce măsuri pot contribui la reducerea riscului.
Ce este un AVC
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge cerebral se rupe. Este o urgență medicală, iar intervenția rapidă poate influența prognosticul și riscul de complicații.
Pentru informații detaliate despre cauze, simptome, tratament și recuperare, citește ghidul nostru despre accidentul vascular cerebral (AVC).
Ce tensiune te expune la riscul unui AVC
O tensiune arterială mare reprezintă motivul principal pentru care poate apărea un AVC. În general, orice valoare de peste 140/90mmHg reprezintă un risc semnificativ de a face un AVC, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. O tensiune arterială ce atinge valori de 180/120mmHg corespunde unui risc major și necesită intervenție medicamentoasă imediată. [3]
De aceea, trebuie să încerci mereu să-ți menții tensiunea arterială la un nivel optim. În timpul unui AVC, aceasta poate să crească de două până la patru ori față de nivelul obișnuit. Așadar, trebuie să încerci să păstrezi tensiunea arterială sistolică la valori de 120mmHg și pe cea diastolică la valori de 80mmHg. [2]
Ce simptome are un AVC
Semnele unui AVC apar de obicei brusc și pot include asimetria feței, slăbiciunea sau amorțeala unui braț, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, amețeală sau pierderea echilibrului.
Dacă apar simptome care pot indica un AVC, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență la 112.
Cum poți preveni AVC-ul
Pentru a păstra valori normale ale tensiunii arteriale, este recomandat să reduci cantitatea de sare consumată la maximum 1.500 de miligrame / zi (adică, aproximativ o jumătate de linguriță), să eviți alimentele ce pot crește nivelul colesterolului, să faci mișcare zilnic cel puțin 30 de minute, să consumi fructe și legume în fiecare zi, precum și să renunți la fumat, dacă este cazul. [3]
În cazul în care te încadrezi în categoria persoanelor obeze sau supraponderale, este recomandat să încerci să scazi în greutate, pentru a atinge valorile recomandate înălțimii tale. Obezitatea și complicațiile specifice (precum hipertensiunea arterială) reprezintă un risc crescut de a face un AVC. [1, 3]
Pentru a slăbi sănătos, se recomandă evitarea alimentelor procesate sau cu grăsimi saturate. În general, un bărbat are nevoie de aproximativ 2.500 – 3.000 de calorii pe zi, iar o femeie între 2.000 – 2.500. De aceea, trebuie să încerci să consumi mai puține calorii, dar, și să faci mișcare. [2]
Printre activitățile fizice pe care le poți face pentru a slăbi eficient și sănătos se numără plimbarea pe distanțe lungi, mersul în ritm alert, alergatul, exerciții aerobice, dar și diferite sporturi, precum tenisul sau voleiul.
De asemenea, trebuie să păstrezi sub control diabetul zaharat, bolile hematologice sau cele cardiovasculare, precum fibrilația atrială, flutterul atrial, cardiomiopatia dilatativă sau endocardita. Bolile cardiovasculare pot duce la formarea de trombi sau cheaguri de sânge. Acestea pot ajunge, în timp, la creier, provocând un AVC. [2]
Riscul de a forma cheaguri de sânge este mărit de o cantitate ridicată de grăsimi sau zahăr în sânge, lucru care afectează vasele. Așadar, trebuie să urmezi sfaturile specialistului și tratamentul recomandat, pentru a nu te expune acestor riscuri.
Rolul fumatului și consumului de alcool în AVC
Atât alcoolul, cât și fumatul, pot mări șansele de a face un AVC. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat întotdeauna în moderație. Atenție, însă, dacă urmezi un tratament medicamentos, dacă acesta îți permite consumul de alcool. [1]
Fumatul dăunează grav sănătății deoarece contribuie la formarea cheagurilor de sânge, a trombilor venoși, îngroșarea sângelui, precum și dezvoltarea plăcilor arteriale. Poți apela la sfatul unui medic pentru a renunța la fumat. Acesta îți poate recomanda anumite medicamente sau plasturi cu nicotină. Nu este recomandat să urmezi astfel de tratamente fără opinia unui medic înainte. Desigur, la această listă trebuie adăugată și voința în a te lăsa de fumat. [2]
Recuperarea după un AVC
Recuperarea după un accident vascular cerebral diferă de la o persoană la alta și depinde de severitatea AVC-ului, funcțiile afectate, starea generală de sănătate și gradul de autonomie.
În centrele Rețelei Affinity, seniorii care au trecut printr-un AVC pot beneficia de îngrijire, supraveghere și programe de recuperare adaptate nevoilor individuale.
Surse:
- Wajngarten, Mauricio, and Gisele Sampaio Silva. “Hypertension and Stroke: Update on Treatment.” European cardiology vol. 14,2 111-115. 11 Jul. 2019, Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6659031/
- Gaciong, Zbigniew et al. “Blood pressure control and primary prevention of stroke: summary of the recent clinical trial data and meta-analyses.” Current hypertension reports vol. 15,6 (2013): 559-74. Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3838588/
- Salvetti, Massimo et al. “Therapeutic Approach to Hypertensive Emergencies: Hemorrhagic Stroke.” High blood pressure & cardiovascular prevention : the official journal of the Italian Society of Hypertension vol. 25,2 (2018): 191-195. Accesat pe 27 ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29869130/
