Cum combatem sedentarismul la vârsta a treia?

Se consideră că sedentarismul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru mortalitate. Este știut că lipsa mișcării are un efect negativ nu numai asupra sănătății fizice, ci și asupra activității noastre de fiecare zi. În cazul sedentarismului, mușchii nu mai sunt puși în mișcare, ceea ce duce, în timp, la deteriorarea condiției fizice și la dereglarea metabolismului. Această degradare poate duce la deces prematur. Iată care sunt alte consecințe grave ale sedentarismului:

• mușchii spatelui, picioarelor nu mai sunt tonifiați. Mulsculatura devine mai rigidă și se atrofiază.
• apar durerile în zona lombară.
• fluxul sanguin scade.
• plămânii produc mai puțin oxigen pentru că nu mai au loc să se extindă.
• puterea de concentrare scade foarte mult.
• apar probleme de digestie.

Adulții care sunt activi înregistrează o mortalitate mai scăzută și prezintă un risc mai mic de boală coronariană, hipertensiune arterială, accident vascular, diabet, cancer de colon și cancer de sân.

Activitatea fizică este importantă și în rândul seniorilor. Este adevărat că seniorii nu pot depune un efort fizic consistent, dar o activitate fizică moderată îi ajută să-și controleze mai bine greutatea și sănătatea.

Iată care sunt riscurile lipsei de mișcare la vârsta a treia

• Se dezvoltă afecțiuni ale aparatului cardiovascular: încetinește viteza cu care circulă sângele în corp. Pot apărea tromboze, flebite, varicelă.
• Apar dureri la nivelul aparatului locomotor: mai ales în zona cervicală. Unii pacienți dezvoltă hernie de disc, iar boala este mai severă la persoanele în vârstă.
• Se agravează osteoporoza: mișcarea reduce riscul de osteoporoză. Osteoporoza se caracterizează prin reducerea masei osoase. Oasele se fragilizează și sunt expuse mai ales fracturilor. Osteoporoza poate fi prevenită prin activitate fizică, dietă sănătoasă și echilibrată și printr-un stil de viață sănătos. La persoanele sedentare, osteoporoza se instalează mai ales la nivelul membrelor inferioare. Fractura la șold este de asemenea un risc foarte mare.
• Crește greutatea corporală: inactivitatea fizică împiedică arderea caloriilor, ceea ce duce la acumularea de kilograme.
• Crește riscul de anxietate și depresie: depresia și anxietatea pot fi cauzate de lipsa de mișcare, de singurătate, de lipsa de socializare.
• Crește riscul de diabet zaharat: lipsa activității fizice duce la o mai mare cantitate de glucoză, pentru că funcția pancreasului este suprasolicitată, ceea ce poate duce la instalarea diabetului zaharat.
• Se instalează îmbătrânirea prematură.
• Mintea își pierde din antrenament: seniorii care fac sport o dată sau de două ori pe săptămână se bucură de o îmbunătățire a funcțiilor creierului.
• Crește riscul de instalare a bolii Alzheimer: cercetările au demonstrat că seniorii care fac mișcare cel puțin 30 de minute pe zi vreme de 5 zile pe săptămânî au un nivel mai scăzut al proteinelor care formează plăci care ar putea să favorizeze apariția acestei afecțiuni.
• Apare hipertensiunea arterială: activitățile fizice pot ține sub control tensiunea arterială.
• Se dereglează metabolismul: atunci când o persoană vârstnică renunță la mișcare, metabolismul încetinește, ceea ce duce la afectarea unor procese vitale. Astfel se poate ajunge la diabet de tip 2, la fibromialgie și chiar la sindromul oboselii cronice.

Cum se poate combate sedentarismul la vârsta a treia

Există metode prin care sedentarismul poate fi combătut, chiar și în cazul seniorilor. Iată câteva dintre aceste măsuri, în condițiile în care mișcarea ajută la reducerea tensiunii arteriale, prevenirea osteoporozei, ameliorarea reumatismului și a durerilor de spate, prevenirea artrozei, artritei.

• Plimbările reprezintă cea mai obișnuită formă de mișcare. O pot face și persoanele în vârstă. Este o formă de mișcare care se potrivește tuturor stilurilor de viață. Plimbarea ajută la combaterea oboselii și de asemenea îmbunătățește concentrarea.
• Se pot face exerciții ușoare la sală, sub supravegherea unui instructor.
• Înotul este o modalitate prin care se pot combate durerile care apar pe parcursul înaintării în vârstă.
• Grădinăritul este o altă formă de activitate care poate fi făcută la vârste mai înaintate.
• Mersul pe bicicletă ajută la menținerea sănătății mușchilor și oaselor.
• Ajută chiar și mișcările brațelor, a umerilor și a capului, asociate cu plimbarea câteva minute pe zi.

Cea mai bună regulă este aceasta: la fiecare oră de stat pe scaun sunt necesare 10 minute de mișcare. Este recomandat să se integreze activitatea fizică în orice, pentru a spori starea de bine. Persoanele în vîrstă care nu sunt obișnuite să facă mișcare trebuie să înceapă cu activități reduse și care să le facă plăcere, urmând ca apoi să crească activitatea în intensitate.

Pentru reducerea riscului de căzături sunt recomandate exercițiile pentru menținerea echilibrului făcute în picioare. Este bine să existe un instructor care să monitorizeze activitatea persoanei în vârstă și care să crească nivelul de intensitate al exercițiilor.

Forme de mișcare pe care le pot face seniorii

• Exerciții aerobice, pentru că acestea îmbunătățesc sistemul cardiorespirator, ceea ce înseamnă reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare, accident vascular, hipertensiune arterială.
• Exercițiile cu greutăți ajută la menținberea sănătății oaselor și mușchilor.
• Mers pe jos.
• Plimbări cu bicicleta.
• Urcatul scărilor.
• Activități în aer liber

Sedentarismul este îngrijorător pentru că are multiple implicații în ceea ce privește sănătatea oamenilor. Sedentarismul este una dintre cauzele afecțiunilor cardiovasculare, diabetului, cancerului, în special la persoanele în vârstă.