Stoparea bolii Parkinson: tot ce trebuie să știi
Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă progresivă caracterizată prin simptome precum tremorul la repaus, rigiditatea musculară, bradikinezia (mișcări lente) și problemele de echilibru. Află din acest articol dacă stoparea bolii Parkinson poate avea loc, precum și alte informații care te pot ajuta să îi oferi suportul necesar cuiva drag ce a fost diagnosticat cu această afecțiune.
Cuprins:
Stoparea bolii Parkinson: tot ce trebuie să știi
Este posibilă stoparea bolii Parkinson?
Perspective pentru prevenirea și stoparea bolii Parkinson
Este posibilă stoparea bolii Parkinson?
La nivel mondial, aproximativ zece milioane de persoane sunt afectate de boala Parkinson, conform specialiștilor. Această afecțiune este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă, după boala Alzheimer, și afectează în principal persoanele cu vârsta peste 60 de ani, iar aproximativ 4% dintre pacienți sunt diagnosticați înainte de vârsta de 80 ani. [1]
Impactul bolii Parkinson asupra vieții pacienților poate fi semnificativ, afectând capacitatea acestora de a efectua activități zilnice și influențând relațiile personale, sociale și profesionale. Dificultățile emoționale și psihologice, cum ar fi depresia și anxietatea, sunt, de asemenea, frecvent întâlnite în rândul pacienților. [1]
În ceea ce privește stoparea bolii Parkinson, aceasta nu este posibilă, dar există tratamente pentru gestionarea simptomelor care pot contribui la încetinirea progresului său. [2]
Boala Parkinson: cauze
Cauzele bolii Parkinson sunt încă în mare parte neînțelese, dar cercetările sugerează că o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață poate contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni neurodegenerative.
Factorii genetici joacă un rol important în apariția bolii Parkinson, în special în cazurile cu debut precoce. Aproximativ 15% dintre persoanele cu Parkinson au un istoric familial al bolii, ceea ce indică o predispoziție ereditară. [3]
Mutațiile în genele LRRK2, SNCA și PARK2 au fost identificate ca fiind implicate în dezvoltarea bolii Parkinson. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de Parkinson sunt sporadice, ceea ce înseamnă că nu pot fi atribuite unor cauze genetice specifice. [3]
Factori de risc
Factorii de mediu și expunerea la toxine par să aibă, de asemenea, un rol în creșterea riscului de a dezvolta boala Parkinson. Studiile au arătat o legătură între expunerea la pesticide, metale grele și solvente industriale și un risc crescut de Parkinson.
Aceste substanțe chimice pot afecta funcționarea celulelor nervoase și pot contribui la degenerarea neuronilor dopaminergici, care sunt responsabili pentru producerea dopaminei, un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor.
Vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea bolii Parkinson, majoritatea cazurilor apărând după vârsta de 60 de ani. [1] Cu toate acestea, cercetătorii investighează și alte cauze posibile, cum ar fi infecțiile virale, traumatismele craniene și bolile autoimune. Acești factori pot contribui la deteriorarea sistemului nervos și la apariția simptomelor bolii Parkinson.
Diagnosticare
Diagnosticul bolii Parkinson se bazează în principal pe examinarea clinică și istoricul medical al pacientului, precum și pe prezența simptomelor caracteristice. Nu există teste de laborator specifice pentru confirmarea diagnosticului, iar acesta poate fi dificil în special în fazele incipiente ale bolii.
Boala Parkinson evoluează în etape, progresând de-a lungul mai multor ani și afectând în mod diferit funcțiile motorii și non-motorii.
Deși nu există un tratament care să vindece boala Parkinson, simptomele pot fi gestionate prin diverse opțiuni terapeutice, cum ar fi medicamentele care vizează creșterea nivelului de dopamină în creier, terapii complementare și alternative, precum terapia fizică și terapia ocupațională, sau chiar intervenții chirurgicale, cum ar fi stimularea cerebrală profundă în cazurile severe. Pacienții pot beneficia de o îngrijire specială într-un cămin de bătrâni premium.
Perspective pentru prevenirea și stoparea bolii Parkinson
Oamenii de știință continuă cercetările în domeniul medical, pentru a ajuta la identificarea unor abordări mai eficiente de prevenire și tratament pentru boala Parkinson, sperând ca la un moment dat să se poată dezvolta metode de stopare a acesteia.
Prevenirea bolii Parkinson poate începe prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care are un impact pozitiv asupra sănătății creierului. O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, poate oferi nutrienții necesari pentru a proteja celulele nervoase. Exercițiile fizice regulate, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool sunt, de asemenea, comportamente benefice pentru menținerea sănătății creierului.
Consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi vitamina E, vitamina C și betacarotenul, poate contribui la protecția celulelor nervoase împotriva stresului oxidativ, un factor de risc pentru boala Parkinson. De asemenea, unele suplimente alimentare pot avea efecte protectoare asupra sănătății creierului. Totuși, este esențial să se consulte un medic înainte de a începe să ia orice tip de medicament, inclusiv suplimente.
Gestionarea stresului este un alt factor esențial în prevenirea bolii Parkinson. Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra creierului și poate contribui la deteriorarea celulelor nervoase. Strategii precum meditația, yoga, exercițiile de respirație și terapia cognitiv-comportamentală pot fi utilizate pentru a reduce stresul și a menține sănătatea creierului.
În concluzie, stoparea bolii Parkinson nu este posibilă, însă tratamentele existente pot ajuta la încetinirea progresului afecțiunii și la reducerea intensității simptomelor. Discută cu un medic pentru metode personalizate de a preveni sau încetini această boală și ia în calcul sprijinul specializat de care pacientul cu Parkinson poate avea parte în cadrul unui centru pentru seniori.
Surse de referință:
- “Genetics, Coffee Consumption, and Parkinson’s Disease | CDC.” Www.cdc.gov, 23 Sept. 2022, www.cdc.gov/genomics/hugenet/casestudy/parkinson/parkcoffee_view.htm#. Accessed 6 Apr. 2023;
- NHS. “Parkinson’s Disease.” NHS, NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/parkinsons-disease/. Accessed 6 Apr. 2023;
- Nalls, Mike A, et al. “Large-Scale Meta-Analysis of Genome-Wide Association Data Identifies Six New Risk Loci for Parkinson’s Disease.” Nature Genetics, vol. 46, no. 9, 27 July 2014, pp. 989–993, www.nature.com/articles/ng.3043, https://doi.org/10.1038/ng.3043. Accessed 6 Apr. 2023.