Scleroza multiplă: ce este, cum se manifestă și cum poate fi gestionată

Scleroza multiplă poate afecta persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 60 de ani, fiind considerată o boală autoimună care poate fi ținută sub control prin tratamentul corespunzător. Descoperă tot ce ai nevoie să știi despre posibilele cauze ale declanșării sale, modul prin care se manifestă și tipul de tratament care poate fi prescris de un medic specialist.

• Ce este scleroza multiplă?
• Tipuri de scleroză multiplă
• Cauze scleroză multiplă
• Factori de risc
• Simptome scleroză multiplă
• Diagnostic
• Complicații
• Opțiuni de tratament pentru scleroza multiplă

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este o boală care afectează sistemul nervos central în mod ireversibil din cauza faptului că sistemul imunitar nu recunoaște mielina și se activează pentru a o distruge. Boala avansează progresiv și, întrucât cauzele exacte ale apariției sale nu sunt cunoscute încă, nu există o cale de vindecare permanentă. În general, diagnosticul este pus persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, dar s-a întâmplat în mai multe cazuri ca boala să se declanșeze mai repede.

Este considerată una dintre cele mai frecvente boli ale sistemului nervos central în rândurile tinerilor adulți, femeile fiind statistic mai des afectate decât bărbații. Oboseala este unul dintre cele mai predominante simptome, iar boala nu este contagioasă sau infecțioasă.

Citește și articolul nostru despre boala Parkinson: cauze, simptome, stadii și tratament.

Tipuri de scleroză multiplă

Cel mai utilizat mod de clasificare a sclerozei multiple cuprinde patru forme ale acestei boli. În funcție de evoluția și severitatea clinică, un pacient poate suferi de mai multe forme simultan. Iată care sunt acestea:

• Scleroza multiplă recurent remisivă

Persoanele trecute de vârsta de 40 de ani sunt, în general, afectate într-o mai mare măsură de acest tip de scleroză. Este, de asemenea, și cea mai des întâlnită formă, manifestându-se sub episoade care durează mai puțin de 24 de ore, dar care se repetă frecvent fie odată la câteva zile, fie la câteva luni sau după câțiva ani.

• Scleroza multiplă primar progresivă

Această formă de scleroză multiplă afectează în mod special măduva spinării, chiar de la debutul declanșării sale. Persoanele care au în jur de 40 de ani sunt adesea cele mai vizate, iar declinul afecțiunii are loc în mod progresiv. Ameliorarea simptomelor poate avea loc doar în mod temporar, fără a avea un impact foarte mare asupra stării persoanei suferinde.

• Scleroza multiplă secundar progresivă

SMSP, cum este prescurtat acest tip de scleroză, apare aproximativ după zece ani de la declanșarea sclerozei multiple recurent remisive, având un progres rapid care conduce către apariția handicapului. Cele mai predispuse persoane să sufere de SMSP sunt cele cu vârsta de peste 35 de ani, aflate la debutul bolii.

• Scleroza multiplă progresiv-recidivantă

Este o formă a sclerozei multiple caracterizată prin episoade simptomatice extrem de agresive. Boala evoluează rapid și reprezintă cea mai gravă formă a sclerozei multiple primar progresive.

Citește și articolul nostru despre demență: cauze, factori de risc, simptome, prevenție și tratament.

Cauzele sclerozei multiple

Deși scleroza multiplă nu intră în categoria bolilor ereditare, factorul genetic poate avea o puternică influență asupra declanșării acesteia. Alți factori de risc care pot conduce la apariția sclerozei multiple sunt infecțiile microbiene, virale sau alte tipuri de infecții care au ca rezultat demielinizarea. Ca și în cazul altor boli grave, factorii se împart în trei categorii: de mediu, genetici și epigenetici.

• Factorii de mediu

Cuprind expunerea prelungită la soare, fumatul, expunerea la diverse substanțe chimice și infecția cu virsului Epstein-Barr.

• Factorii genetici

Se referă la genele care modifică boala și polimorfism de inserție sau uninucleotidic.

• Factorii epigenetici

Sunt cei care presupun modificări ale structurii genetice. Dereglările hormonale și o dietă nesănătoasă pot fi asociate, de asemenea, cu declanșarea sclerozei multiple.

Factori de risc

Factorii de risc pot varia de la climat, la origine și alte boli autoimune. Scleroza multiplă a fost cel mai des depistată la persoanele de origine nord-europeană, pe când cele de origine africană, asiatică sau americană prezintă un risc extrem de redus. De asemenea, țările cu o climă temperată pot influența gradul de declanșare al bolii.

Cei care suferă de boala tiroidiană, anemie pernicioasă, psoriazis sau diabet de tip 1 sunt, de asemenea, mai predispuși să dezvolte scleroză multiplă. Fumatul este un alt factor de risc asociat cu declanșarea acestei boli și poate face diferența între tipurile de scleroză multiplă enumerate anterior.

Lipsa de vitamina D din organism crește riscul de îmbolnăvire, la fel și contractarea anumitor virusuri, printre care am numit deja Epstein-Barr – cel responsabil de provocarea mononucleozei infecțioase.

Simptomele sclerozei multiple

Simptomele acestei boli au fost clasificate în trei categorii: primare, secundare și terțiare.

• Simptomele primare includ slăbiciunea organismului, ataxia (incapacitatea controlării mișcărilor musculare) și pierderi senzoriale.
• Simptomele secundare sunt rezultatele simptomelor primare și includ, în general, infecții ale tractului urinar. Acest lucru se întâmplă din cauza retenției urinare din cauza faptului că vezica este controlată de centrii nervoși care se găsesc la nivelul măduvei spinării.
• Simptomele terțiare reprezintă urmările sociale și psihologice ale celor care suferă de scleroză multiplă. Cel mai adesea, este vorba despre depresie sau izolare.

Printre cele mai frecvente alte simptome se enumeră starea de oboseală, dificultățile în deplasare și menținerea echilibrului și, rareori, convulsii, paralizie și reducerea capacității de auz.

Un alt mod de clasificare a simptomelor sclerozei multiple este funcție de tipul de manifestare. Vorbim despre efecte senzitive, motorii, vizuale, cerebeloase sau la nivelul trunchiului cerebral. Durerile fizice, amorțelile sau pierderea vederii fac parte din gama largă de simptome ale bolii. Disfuncțiile sexuale și tulburările cognitive pot apărea de asemenea.

Diagnostic

Pentru obținerea unui diagnostic de scleroză multiplă este nevoie de examene neurologice, RMN, CT, puncție lombară, teste senzoriale și analize de sânge. Dacă persoana în cauză prezintă câteva forme ușoare ale simptomelor menționate anterior, este important să se urgenteze consultația la un specialist, pentru a putea elimina alte variante.

De exemplu, prin intermediul unui RMN pot fi depistate anumite leziuni la nivelul creierului și coloanei vertebrale, iar puncția lombară are rolul de a observa modul de funcționare al fluidelor de la nivelul măduvei osoase. Analizele de sânge pot arăta dacă este vorba despre o altă boală cu simptome asemănătoare.

Cel mai important aspect este, însă existența leziunilor la nivelul sistemului nervos central. Deși nu există un remediu permanent pentru scleroza multiplă în prezent, în urma investigațiilor, un medic specialist poate prescrie un tratament care să țină boala sub control.

Citește și articolul nostru despre cele 7 stadii ale bolii Alzheimer.

Complicații

În funcție de modul în care evoluează boala la fiecare pacient în parte, problemele neurologice existente pot conduce la complicații precum: pierderile de memorie, dezechilibrele emoționale, epilepsie, spasme și rigiditate musculară și depresie. Schimbările frecvente de dispoziție sunt des întâlnite la persoanele care suferă de scleroză multiplă, cât și paraliziile, în special în zona membrelor inferioare. Probleme ale tractului urinar sau la nivelul intestinelor sunt, de asemenea, complicații care se manifestă adesea.

Opțiuni de tratament pentru scleroza multiplă

Tratamentul pentru a menține sub control evoluția sclerozei multiple și pentru a ameliora simptomele existente poate fi atât medicamentos, cât și non-medicamentos. La prescripția medicului, pacienților li se pot recomanda antidepresive, medicamente imunosupresoare, medicamente pentru problemele gastrointestinale și cure de corticoterapie care pot ajuta la coordonarea motorie. În schema de tratament, pot fi incluse și fizio și kinetoterapie sau terapia ocupațională.

Această boală nu poate fi prevenită și nici tratată definitiv, însă un stil de viață sănătos și un mediu de trai potrivit pot influența foarte mult calitatea vieții unui pacient.

La Affinity Life Care, beneficiem de o echipă de profesioniști bine pregătită să facă față urgențelor medicale și să ofere asistența necesară vârstnicilor care suferă de scleroză multiplă. Tocmai pentru că boala afectează toate aspectele vieții celor suferinzi (personal, profesional, social), nevoile acestora vor fi întotdeauna mai mari și vor necesita ajutor specializat.

Dacă un senior drag din viața ta a fost diagnosticat cu scleroză multiplă, îi poți ușura traiul prin serviciile de înaltă calitate pe care le oferim în centrele noastre din București.